Banca Nationala (BNR) va adopta saptamana aceasta noi norme de reglementare a creditarii. Noile reguli forteaza si mai mult mana bancilor sa „tempereze“ avantul imprumuturilor in valuta, care fac rau economiei prin „descurajarea“ leului.

Masura vine dupa ce Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a avertizat in repetate randuri ca banca centrala ar putea introduce noi reglementari prudentiale, care vor avea ca efect limitarea creditului in valuta.

„Cu exceptia exportatorilor si imprumuturilor ipotecare, probabil ca vom strange conditiile la creditele in valuta si, in ultima instanta, vom aplica o cota majorata la rezervele minime obligatorii in valuta“, a spus Isarescu.

Conform ultimei decizii a Consiliului de Administratie (CA) al BNR, aprobata in urma cu doua saptamani, volumul creditelor in valuta va fi restrictionat la maximum 2,5 ori fondurile proprii ale bancilor, iar clientii bancilor vor fi repartizati pe clase speciale de venituri.

Bancherii spun ca, desi membrii Asociatiei Romane a Bancilor(ARB) au ajuns la un punct comun care se opune in linii generale hotararii CA al BNR, asociatia nu va reusi sa schimbe cu nimic decizia bancii centrale.

„Asociatia Bancilor, organism format din majoritatea institutiilor de credit, a ajuns la o concluzie care va fi prezentata oficial BNR marti sau miercuri dimineata“, ne-a declarat unul dintre membrii ARB.

„Cu toate acestea, personal nu cred ca BNR isi va schimba decizia. Pe de alta parte, nu cred nici ca noua norma isi va putea atinge scopul de a limita creditarea in valuta“, a adaugat acesta.

Fondurile proprii reprezinta suma capitalurilor sociale detinute de banci si a rezervelor constituite, care sunt de cele mai multe ori cu mult mai mici decat volumul creditelor date de banca. Aceasta masura a surprins analistii si a starnit proteste in randul bancherilor, care s-au ferit, insa, sa-si apere public cauza.

Care sunt efectele noii masuri? Pana in prezent, nivelul creditarii in lei si valuta este in medie, pentru totalul sistemului bancar, de opt ori mai mare decat fondurile proprii ale bancilor, iar peste 60% din creditele acordate sunt estimate a fi in valuta. Limitarea creditelor la numai de 2,5 ori rezervele injumatateste puterea de creditare in valuta a bancilor.

Acestea se vor vedea nevoite sa-si redirectioneze liniile de finantare obtinute deja catre alte produse, sau, spun unii bancheri, sa le returneze finantatorilor - care de cele mai multe ori sunt bancile-mama din alte tari.

In opinia analistilor, BNR da dovada de o lipsa de experienta concreta bancara, gandind lucrurile la nivelul efectelor produse asupra indicatorilor macroeconomici, dar nu si la nivelul contului clientului. Analistii considera, totodata, ca se gasesc tot timpul solutii pentru eludarea normelor BNR. De aceeasi parere par a fi si unii bancheri.

„Din pacate, nu are nici o importanta ce face BNR, pentru ca bancile straine pot muta operatiunile pe piata de afara, offshore. Asa s-a intamplat si cu obligatiunile, strainii neavand voie, teoretic, sa cumpere astfel de instrumente. In practica insa strainii au reusit sa le cumpere“, a spus analistul Matei Paun.

Totodata, prin noile masuri ce urmeaza a fi publicate, BNR a decis ca in plafonul stabilit nu se inscriu creditele acordate clientilor care realizeaza venituri in valuta.

Banca centrala a impartit pe clase salariale potentialii clienti ai bancilor, cei ce obtin salarii si venituri in valuta fiind in clasa A (caz foarte rar in Romania), cei ce obtin salarii in lei, indexate la valoarea euro sau a dolarului fiind cuprinsi la clasa B, iar cei cu venituri in lei, neindexate, coboara pana la clasa C.

Clasa salariala in care este incadrata o persoana determina eligibilitatea acesteia, adica accesul facil, sau dimpotriva, greoi la imprumuturi in valuta. Pentru a continua finantarea in valuta, cele mai multe banci ar putea sa-si majoreze fondurile proprii, prin suplimentarea capitalul social.

O astfel de operatiune este, insa, costisitoare si blocheaza o cota mai mare din capitalurile actionarilor. Cel mai probabil, noile restrictii vor reorienta bancile catre creditarea in lei, ceea ce s-ar putea traduce intr-o scadere a dobanzilor pentru moneda nationala intr-un ritm mult mai alert si un interval mai scurt decat cel prognozat in prezent de analistii economici.