Caietul Fermierului va trebui să fie completat zilnic de cei care deţin una, două vaci şi vând lapte, în timp ce fermierii care comercializează peste 5.000 kg/an trebuie să înscrie produsele lactate vândute şi echivalentul de lapte folosit în obţinerea lor, pe baza unei formule.
Ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş, a emis un ordin prin care fiecare fermier trebuie să îşi treacă într-un Caiet al Fermierului, zilnic, produsele lactate şi laptele pe care le vinde. Prima problemă - caietul cu pricina se găseşte numai pe internet, iar responsabilitatea procurării acestuia îi revine fermierului.
Producătorul care deţine cotă individuală de lapte pentru vânzări directe mai mică de 5.000 de kilograme are anumite obligaţii. Prima ar fi Caietul Fermierului. Anual, înainte de 15 mai, după sfârşitul anului de cotă, producătorul este obligat să transmită la Biroul Judeţean al Departamentului de Administrare a Cotelor de Lapte (DACL) o declaraţie privind cantităţile de lapte vândute direct (la vecini, pieţe agroalimentare, abonaţi, magazine de desfacere, spitale, unităţi de învăţământ şi alţi consumatori cu personalitate juridică). Datele cumulate cu privire la cantităţile vândute în anul de cotă din Caietul Fermierului trebuie să coincidă cu datele menţionate în declaraţia anuală. Netransmiterea în termen a declaraţiei anuale, de către producător, poate fi sancţionată şi cu amendă de la 500 la 1.500 de lei, conform HG nr. 852/2006. Caietul Fermierului va fi completat zilnic şi va fi pus la dispoziţia organului autorizat pentru control, fiind păstrat minimum trei ani de la sfârşitul anului de cotă pentru care a fost întocmit.
Producătorul care a vândut direct cantităţi de lapte mai mari decât cota lui individuală este obligat să plătească o taxă stabilită la valoarea de 27,83 de euro pentru fiecare 100 kg lapte vândut în plus.
Cetrebuie sa stie fermierii
Producătorului care, în timpul anului de cotă, nu a vândut direct cel puţin o cantitate de lapte de 70% din cota sa individuală de referinţă, în următorul an de cotă i se va diminua cota cu cantitatea neutilizată. Posibilitatea de recuperare a acesteia se face numai în cazul atingerii a 70% din cota acordată.
DACL va retrage cota individuală de lapte producătorului care în perioada anului de cotă nu a vândut nici o cantitate de lapte sau produse lactate. Cota individuală de lapte în cauză va fi trecută la rezerva naţională.
Solicitarea transferului (prin vânzare, închiriere) cotei individuale de lapte se poate face începând cu 1 aprilie a primului an de cotă până la sfârşitul lunii ianuarie a fiecărui an de cotă, în următoarele condiţii: dacă exploataţiile agricole sunt situate pe teritoriul aceleiaşi filiale regionale a DACL; transferul temporar (închiriere) al cotei individuale de lapte este permis pentru o cantitate de minimum 500 kg, dar care să nu depăşească 50% din cota individuală de lapte a producătorului; în cazul decesului deţinătorului de cotă individuală de lapte, cota individuală se poate transmite moştenitorilor legali; în cazul transferului permanent (vânzarea cotei), după finalizarea documentaţiei, 2% din cantitatea de cotă individuală de lapte care face obiectul vânzării-cumpărării revine la rezerva naţională.
Aprobarea cererilor de transfer se realizează de către DACL. Solicitarea conversiei cotei individuale de lapte se aprobă de DACL, pe baza unei motivaţii temeinice din partea producătorului. Acesta poate solicita conversia din vânzări directe în livrări sau invers.
Matematica la coada vacii
Fermierii care vând mai mult de 5.000 de kilograme de lapte, dincolo de evidenţa cantităţii, trebuie să dispună de abilitatea de a calcula echivalentul în lapte şi al celorlalte produse lactate pe care le vând. Pentru aceasta, trebuie să pună mâna pe manualul de matematică şi să rezolve câteva formule. Fermierul va nota într-un tabel laptele şi produsele lactate (caş, unt, smântână, caşcaval, telemea) vândute, dar şi cantităţile folosite în propria gospodărie (categorie în care intră laptele conumat zilnic în familie, cel pentru viţei, „laptele distrus“ şi cel livrat fabricilor).
La completarea centralizatorului anual, ţăranul va fi nevoit să apeleze la formule matematice. Pe lângă operaţiunea simplă de adunare, necesară pentru a scrie cantităţile vândute în total în fiecare lună, el va trebui să calculeze echivalentul în litri de lapte al produselor vândute lunar.
Pentru reuşita înregistrării, fermierii au la dispoziţie o serie de cantităţi echivalente, după cum urmează: „1 litru de lapte - 1,03 kilograme lapte; 1 kilogram de brânză telemea - 7 kilograme de lapte; 1 kilogram de caş - 9 kilograme de lapte; 1 kilogram de caşcaval - 12 kilograme de lapte; 1 kilogram de iaurt - 1 kilogram de lapte; 1 kilogram de unt - 22,50 kilograme de lapte; 1 kilogram de smântână - vezi formula“, se arată în modelul de caiet.
Potrivit formulei, un kilogram de smântână este echivalentul a 26,3 kilograme de lapte înmulţit cu procentul de grăsime al smântânii, iar rezultatul se împarte cu 100. Ordinul nu menţionează însă cum determină ţăranul procentul de grăsime al smântânii.
